Cartierul Floreasca

Cartierul Floreasca este apreciat ca fiind unul dintre cele mai atractive zone de locuit din București. Cartierul se intinde de-a lungul Caii Floreasca (4,6 km) si delimiteaza, in sud, Soseaua Stefan cel Mare si se termina, in nord, cu Soseaua Pipera.

Strazile cartierului sunt adesea denumite dupa compozitori celebrii, atestarea documentara fiind consemnata prima data incepand cu secolul al XVI-lea. La acea vreme figura in scripte ca Mosia Floresti, proprietate a boierilor Florescu. Peste aceasta mosie a florestilor trecea „Drumul Placintei”, o foarte veche cale de acces catre Bucuresti.

In secolul al XIX-lea pe Moșia Florești stilul de viata dominnat era unul de tip rural, presarat printre cele cateva mici conace satesti. Starea de fapt a continuat pana la incheierea Primului Razboi Mondial, moment care a marca inceputul unei periode de populare a zonei cu oameni de prin toate partile regatului.

Capitala Romaniei inainte de Primul Razboi Mondial abia atingea zona bulevardului Dacia, proaspat integrata in oraș, cu ocazia lotizarii gradinii Ioanid. Dincolo de aceasta zona erau niște mahalale care apartineau de comunele marginașe Bucurestiului și groapa de gunoi care facea parte tot din zona Floreasca.

Incepand cu 1910, Societatea Comunala de Locuinte Ieftine din Bucuresti a initia proiectarea parcelarii Floreasca prin mana arhitectului Iona D. Trajanescu. Parcelarea a fost gandita astfel incat sa delimiteze loturi mici de pamant pentru muncitorii deverselor fabrici și este similara cele din zona Grivita-Ion Mihalache sau Bazilescu.

In anul 1935 ca urmare a negocierilor dintre Compania Ford si statul roman, cartierul Floreasca a inceput sa gazduiasca prima mare linie de montaj a Ford din estul europei. Ulterior, in perioada comunista cladirea uzinei a devenit fabrica Automatica.

In 1936, pe cursul raului Colentina a fost amenajat lacul Floreasca, cu o suprafata de 70 hectare. El face parte din salba de lacuri ale Capitalei şi este legat de lacurile Herastrau și Tei, prin doua ecluze creandu-se astfel un splendid circuit turistic pentru pasionatii de ambarcatiuni.

Modernizarea cartierului a continuat treptat astfel incat, in anul 1957, regimul comunist a dat in folosinta un cartier la standardele de atunci care cuprindea un cinematograf, o şcoala, o sala de sport, parcuri şi spatii comerciale.

Dupa caderea regimului comunist de la Bucuresti, au fost construite noi cladiri de locuinte, blocuri elegante, spatii comerciale mari, un club de fotbal și „turnuri de birouri” care adapostesc viata corporatista a numeroase companii.

Cartierul Floresesca se bucura de caracteristica unica de a gazdui cea mai inalta cladire din Romania denumita Sky Tower cu 35 de etaje desfașurate pe 137 de metri inaltime. Sky Tower a fost data in folosinta in 2013 si este sediul a diverse firme. In egala masura, in Cartierul Floreasca regasim Spitalul Clinic de Urgenta Bucureşti. Istoria unitatii medicale incepe in anul 1934 odata cu decizia profesorului Nicolae Minovici si a secretarului general al Ministerului Sanatatii, Constantin Deculescu, care infiinteaza un spital care sa preia toate cazurile de urgenta ale serviciului de ambulanta.

Putem aprecia ca Floreasca a avut un parcurs istoric fulminant, de la groapa de gunoi a capitalei, la cartierul elegant de astazi, atat de ravnit din punct de vedere imobiliar.